E dimineata.Soarele de august incepe sa straluceasca pe cer din ce in ce mai tare.Parca ar prevesti ceva.Iar eu,cu parul desprins si ochii intredeschisi ,sorb usor dintr`o cafea parca atat de amaraaa...vreau sa nu ma mai gandesc la nimeni si nimic.Sunt bine asa,si simt ca de data asta nu ma mai mint.Zilele trec din ce in ce mai greu...parca as astepta ceva,oare astept? oare va fi asa cum vreau eu?sau cel putin cum ne dorim noi?probleme apar,sau cel putin asa imi place mie sa le numesc.nu sunt grave,dar cand se vor rezolva?cand voi gasi raspuns la toate intrebarile,viata imi va schimba iar cursu lor?Am ales de mult sa las trecutul in urma,nu mai are rost ca nimeni sa vina si sa iasa din viata mea atunci cand crede el ca trebuie sa o faca.Au mai ramas doar cinci zile....cinci..Imi incerc din nou norocu,sperand de data asta sa reusesc si sa am parte de mai multe zambete alaturi de el.Vreau sa vorbesc despre el,nu stiu cum sa incep..o sa creada ca fac toate astea ca sa fie facute..sau poate nici nu o sa afle..la ce ar mai conta?eu o sa continuui sa scriu despre el..il cheama ionut,e destul la date personale nu?A aparut "ezact"(cum ii place lui sa spuna),atunci cand aveam nevoie mai mare si cand probabil credeam ca soarele a ales sa apuna pe strada meaaa..Nu e aici fizic,dar e mai aproape ca niciodata.De ce simt asta?de ce dau iar frau la sentimente?poate doar pt ca simt ca nu e el persoana care sa faca o persoana sa sufere!Merita incercat.Totul a inceput prin semnul unei prietenii frumoase.Si au urmat,clipe,amintiri,nopti,zile,imbratisari,atingeri,saruturi.Dar...ne-am indepartat,ne-am racit,eu am facut ce nu trebuia sa fac si..el a plecat!Nu am mai pastrat legatura o buna vreme de timp dupa care..au urmat iar..rasate..pierdeam zilele si noptile aducandu`ne aminte,si amuzandu`ne oarecum pe chestiile din trecut care pana la urma ne-au apropiat..Dar,nu a durat mult ca sa imi dau seama ca nu s-au incheiat socotelile intre noi si inca mai avem ceva de oferit unu altuia.Si am incercat din nou,de data asta online,el inca nu e aici.Urmeaza sa vina.Nu credeam ca o sa apara discutii si mici "certuri virtuale".Dar au fost..Nu pot sa descriu in cuvinte,ceea ce am simtit excat aseara..dupa 2 luni in care nu am mai simtit cum e sa iti curga lacrimi pentru cineva..aseara cred ca am facut`o si simtit`o din nou.Pur si simplu,discutam mai aprins in contradictoriu.Fara sa imi dau seama..ochii mi se umpluse`ra de lacrimi,simteam k vreau sa izbucnesc in plans...sa ma descarc..nu mai puteam!Si a urmat o discutie cat se poate de draguta " ea-nu stiu ce sa mai fac..el-ia fa tu si dami un pupa mare ca am nevoie".Atunci lacrimile au ales sa ma paraseasca si sa imi curga usor pe obraji calzi si rosii..poate acum erau de fericire.Am schitat usor un zambet la care mi-am pupat "puta" asa cum ne place noua sa ne alintam.Nu mai vroiam sa se termine..trageam de clipele alea..Si asta e EL!nu cred ca ar mai conta banalele detalii,o sa mai revin pe aici sa va mai povestesc cate ceva din "mica noastra poveste".Acum va las.Iar TUUU,daca o sa citesti,sper sa iti placa:*.